Street Portraits

Woooohooooooooooo! In sfarsit am avut si eu timp sa ies la pozat portrete de strada. Singur nu prea aveam chef da ieri vorbisem cu Bogdan Apostol sa facem o iesire foto ca e liber si el. Seara pe la 22 imi curatam lentilele si ma gandeam oare ce obiectiv o sa folosesc. Nu stiu de ce ma gandeam ca poate voi folosi si 50-u sau tamronu pentru ca oricum 70-300-le e piesa de baza cand e vorba de asa ceva.

Am umblat de la 4 pana la 7 pe strazi in cautare de "ceva"... si dupa o pauza destul de mare, acele ore de umblat m-au obosit rau de tot. Am facut bataturi la degetele mici de la picioare. Dar cred ca a meritat pana la urma. Lasand de-o parte portretele de strada, ma batea gandu azi dimineata sa pun niste bani de-o parte si pe la iarna sa merg undeva la munte de dimineata de la 5-6 si sa prind un rasarit... sau ceva de iarna. Pozele cu zapada imi lipsesc din portofoliu si peisaje nu am mai facut de mult asa ca ar fi timpul sa nu mai ratez ocazia iarna asta.

Cateodata asa de comod sunt... nu am chef de mers niciunde... nici pe bani... dar 50% as vrea sa merg, as sti unde sa merg, as sti ce sa fac si as sti de ce. Dar asa n-am chef... si probabil incet incet... ma transform in fotograf pasiv... si mor de obezitate in casa cu praf pe 70-300. In fine, aia e treaba mea cum mor :P . La poza de mai sus cu pescarii acei porumbei care zburau se aflau acolo deoarece un pui de porbumbel a cazut in apa si se chinuia sa iasa. Si din nou, in loc sa ma duc sa pozez scena de Animal Planet am stat pe banca. Fotograf pasiv...

Ma intorc iar la cuvintele lui Joe Mc'Nally care zicea ca arma secreta a fotografului nu este aparatul sau obiectivul ci atitudinea. Si asta se vede in portretul alaturat. Un tip care probabil nu este fotograf profesionist (nici eu nu sunt, dar ziceam ca fapt divers), cu o sapuniera in mana, vine aproape de catel, vorbeste cu el, il mangaie si in acelasi timp ii si face poze de aproape. Cred ca i-a iesit ceva destul de interesant.

Dar tot e bine ca am facut poza la exemplul "ASA SE FACE!" si de fiecare data cand o sa ma uit la poza asta o sa-mi aduc aminte fraza "TU NU FACI ASA!". Ajung sa ma intreb daca 70-300-le l-am luat pentru ca sunt eu comod si imi permite sa fiu comod in continuare sau ca intr-adevar aveam nevoie de el? Momentan o sa-mi raspund ca aveam nevoie de el... Da chiar, am obiectiv special pentru portrete (cel de 50mm F1.8) si l-am folosit de foarte putine ori. A, da, uitasem... la ala se face zoom cu picioarele deci iar intervine comoditatea. Bine macar ca ma descurc cat de cat cu telefoto-ul si atata timp cat ma descurc cu el o sa continui sa fac poze de pe banca. Poate ar trebui sa-mi iau si un scaunel de pescuit pe care sa-l iau cu mine cand ies afara cu aparatul foto. Poate am noroc si mai dau de un fotograf la fel ca mine si o sa stam unu langa altu si ne vom face portrete. Asta ar fi ceva interesant de pozat, nu?

0 comentarii: