Inceputul fotografiei de strada

Se pare ca incepe sa ma atraga ideea de a poza arhitectura orasului dar inca nu stiu de ce. Este interesant pentru ca intru pe niste strazi pe care poate merg zilnic sau mai rar si observ lucruri pe langa care am trecut de sute de ori in 10 ani.

Pana acum nu m-a atras de loc arhitectura si mai ales nu am simtit niciodata nevoia sa ma documentez despre asa ceva. Dar azi, am simtit pe propria piele ce inseamna lipsa cunostintelor in domeniul de arhitectura si distorsiunile obiectivului. Dar, cum am mai zis si in alte post-uri, a evolua inseamna sa nu mai repeti aceleasi greseli... asa ca e timpul sa ma documentez daca vreau sa am rezultate. Din cauza ca nu m-a interesat pana acum acest domeniu am probleme si la gasirea subiectelor. Ma uit si ma uit dupa cladiri si incadrari si gasesc doar motive pentru care sa NU fac poza in loc sa vad ceva util si sa exploatez acel "ceva"... "care este" :). Poate trebuie sa o iau mai metodic si cu pasi mici incepand de la incadrari simple si folosind trepiedul + filtre. Si in nici un caz sa nu procedez cum am procedat azi. Azi a fost intalnire foto la care au participat aproximativ 20-30 fotografi. Suna interesant dar nu este chiar asa dpdv al invatarii prin practica. Unde sunt prea multi, incep discutiile, si unde sunt prea multe discutii nu mai este practica. S-a pierdut mult timp pana ne-am organizat si ne-am hotarat in ce parte sa mergem, nimeni nu stia traseul, nimeni nu stia ce vrea sa pozeze, nimeni nu stia unde trebuie sa ajungem, nimeni nu stia care este seful si cam ce vom fotografia. Din cauza asta, toti eram grabiti sa ajungem unde trebuie si acolo sa pozam ceea ce trebuie, ignorand alte subiecte sau pozandu-le in graba. Bineinteles si eu am pozat in graba, fara trepied, fara sa gadesc cadrul prea mult, fara sa reglez aparatul pentru o expunere corecta fara sa [...]. La poza din dreapta nici macar nu m-am uitat prin viewfinder. Spiritul de "street portrait-ist" mi-a zis: uite un avion! Fa-i poza acum ca pleaca!

L-am ascultat si am facut rapid poza cu aparatul cat mai jos si cu o incadrare asemanatoare cu trasul cu pusca de la brau fara sa te uiti prin catare. Dar am prins avionul! Si cand am ajuns acasa mi-am dat seama ca l-am prins cam degeaba... ca incadrarea nu a fost una atenta, iar fotografia arhitecturala necesita mare atentie in cazul asta. Si concluzia care ma roade din ce in ce mai mult este ca focala ma limiteaza. 17mm pe format DX inseamna 25.5mm unde in domeniu asta e cam mult.

Asa ca, ori imi iau un fisheye, ori un nikon full frame, ori amandoua :D

Lumina buna!

3 comentarii:

Lucian M said...

Felicitari pentru noul domeniu de interes, nu ma asteptam sa intervina atat de curand. Spor la achizitionat fish-eye-ul si la cat mai multe realizari!

Băcuş Teodor said...

Multumesc. Daca vad ca nu mai am scapare de la tipu asta de fotografiere poate incep sa-mi caut un fisheye second hand :)

Lucian M said...

Pai multa bafta la vantoarea de obiective! Poate imi gasesti si mie un 17-50 cu 2,8 la un pret bun :D.
Lumina buna si spor la bani (pentru sticla)!