INGHETAREA TIMPULUI

Îngheţarea timpului (time freeze) se obţine destul de uşor dar unii încearcă asta folosind modul AUTO sau în cel mai fericit caz, modul SPORT. Sunt sigur ca aţi avut cel puţin o poză de vacanţă cu un prieten sau un membru al familiei pe care aţi vrut sa-l pozaţi in timp ce sărea in piscina sau fugea, dar poza a ieşit „mişcată”. De ce a ieşit mişcată? Cauze pot fi multe începând cu lumina, mişcarea mâinii şi până la setările aparatului. Cele mai importante sunt lumina şi viteza obturatorului (shutter speed).



Cu cât lumina este mai puternică, cu atat timpul de expunere poate fi mai mic iar cu cât timpul de expunere este mai mic, cu atât sansele de a îngheţa subiectul cresc. Dacă nu stapâniţi aşa de bine setările aparatului încat să îl folosiţi pe manual, începeţi cu modul Shutter Priority. În general acest mod este reprezentat de litera S, dar dacă aceasta nu este prezentă pe rotiţa care selecteză modurile de fotografiere consultaţi manualul tehnic să vedeţi care opţiune vă permite shimbarea vitezei obturatorului. Shutter priority vă permite să ajustaţi viteza obturatorului lăsând aparatul să selecteze automat diafragma în funcţie de lumină şi distanţă.


Bariera de timp la portrete este de 1/60s. Asta înseamnă că, la acest timp puteţi fotografia o persoană fară ca imaginea să fie „mişcată”. Această barieră se aplică doar atunci când subiectele stau nemişcate, ca la poză de buletin. Bariera de timp la subiecte în mişcare începe de la 1/250s până la un timp de 1/8000s care îngheaţă şi un glonţ.

Am să continui articolul cu trei exemple diferite ca să întelegeţi care sunt factorii decisivi intr-o astfel de situatie.






1. Testul balonului

Pentru testul acesta fundalul este important, altfel picăturile de apă se vor pierde în contrast cu alte culori. Eu am făcut testul astfel:

- Am umplut un balon cu apă şi l-am legat de sârmele de uscat rufe aflate deasupra vănii. Fiind legat şi având posibilitatea să ramana fix pot să folosesc focalizarea manuală astfel concentrându-mă asupra altor aspecte.

- Pe perete, în spatele balonului am prins cu scotch o pânza neagră. Pânza nu trebuie să fie lucioasă, altfel va reflecta lumina şi apar reflexii nedorite.



- Langă vană am pus aparatul foto pe un trepied la acelaşi nivel cu balonul şi l-am încadrat în mijloc. Setările au fost limitate de blitz-ul aparatului care mai mult de 1/200s nu imi permite să folosesc. Totuşi, cu un blitz extern sau un aparat digital compact puteţi selecta un timp mai mic de 1/200s

- O „unealtă” importantă în acest experiment a fost cablul declanşator. De ce? Pentru că imi permite să fotografiez fără să mişc aparatul sincronizând mult mai bine spargerea balonului cu declanşarea.



Va recomand sa nu incercati metode de spargere a balonului cum ar fi... o flacara. Dupa cateva baloane sparte mi s-a parut mie ca e prea plictisitor sa sparg baloanele cu un ac, astfel am trecut la metoda fixativ si bricheta.

Am incercat sa-i dau foc jos, unde este apa crezand ca o sa explodeze ca o grenada. Dar am stat... si am stat... si am stat si nu s-a intamplat nimic. Apa din balon racea prea repede suprafata acestuia si de aceea nu se producea ruptura pe care o doream eu.

Greseala a fost ca am inteles de ce nu se sparge si am mutat flacara mai sus unde nu era apa. Si balonul in loc sa se sparga si-a creat o gaurica aruncand toata apa pe mine dar mai ales pe aparat. Noroc ca am reflexe bune si nu a apucat unda de shoc sa arunce a 2-a tura de apa pe mine pentru ca deja eram iesit din baie cu tot cu aparat si trepied.

2. Testul cu picatura

Şi aici sincronizarea este importantă, dar puteţi ţine aparatul în mână în timp ce fotografiaţi fără să fie nevoie de un cablu declansator. Regula de baza este urmatoarea: Dacă vezi acţiunea înseamnă că nu ai fotografiat-o! Testul s-a desfăşurat în felul următor:
- Am umplut cu apă o oală inaltă de 15cm
- Lângă oală am pus un scaun, iar pe scaun o sticla de 2l plină cu apă


- Am deşurubat puţin capacul sticlei şi am asteptat să picure constant

- După ce picăturile de apă cădeau constant, am început să fotografiez locul în care acestea aterizau. Butonul de declansare il apăsam inainte ca acestea să loveasca apa, altfel pierdeam momentul. Va asigur că de la o fracţiune de secundă la alta, picatura de apă se sparge în forme diferite.




3. Saritura in piscină

Aici, din cauză că experimentul se desfaşoară afară unde lumina soarelui este mult mai puternică decât cea a blitz-ului, se pot folosi timpi de expunere începând cu 1/500 pana la 1/2000s. Cum blitz-ul nu mai trebuie folosit necesitând timp de încărcare, acum vă puteţi folosi de functia burst, care vă permite fotografierea continuă (cadru dupa cadru).

Fotografiind cadru după cadru scad sansele de a rata momentul cel mai interesant iar cu cât viteza obturatorului este mai mica (1/1000s) distanta intre cadre va scădea. Asta până cand intervin limitarile tehnice ale aparatului iar distanta dintre cadre va fi din ce in ce mai mare.

3 comentarii:

Lucian M said...

Superb tutorialul! E minunat cand cineva impartaseste altora din experienta sa. Lumina buna!

Michael said...

Frumos, chiar ma bucur ca mai sunt si oameni, ca tine, care fac astfel de tutoriale !!! Treaba buna !!! Mai asteptam si alte tutoriale;) Succes!!

3.14Photo said...

Sunt sfaturi foarte utile un pentru un fotograf amator. Multumesc de sfaturi si mai astept si altele